Articole
   
Produse pentru constructii
ARTICOLE

POT AJUTA STANDARDELE INTERNATIONALE IN LUPTA IMPOTRIVA SCHIMBARILOR CLIMATICE

de Mircea MANDESCU



A. Tendinte privind cateva componente atmosferice


A1: Biosfera


          - Concentratia de dioxid de carbon continua sa creasca. Cauza principala, degajarea de CO2, rezultat din arderea combustibililor fosili. Alta cauza, defrisarea padurilor. Lucrarea « Ciclul global al carbonului » Balin, Degens, Kempe si Ketner /1979 precizeaza ca cea mai mare parte a dioxidului de carbon degajat nu se adauga celui existent in atmosfera, principalul depozit fiind oceanele. Si alte depozite pot deveni saturate.
Cresterea cantitatii de CO2 atmosferic are efect "de sera" care duce la cresterea temperaturii aerului si a suprafetei marii deci la intensificarea evaporarii si la schimbari in tiparul ploilor.
Aceasta crestere intensifica fotosinteza ducand la cresterea productivitatii primare a plantelor salbatice si cultivate.
  • Activitatile umane adauga particule de materie suspendate in atmosfera. Impactul fizic al acestor particule (praf si aerosoli) pot fi efectul "de sera" pentru atmosfera apropriata si efect "de racire" daca sunt emise in straturile superioare.
  • Oxizii de sulf intra in atmosfera prin arderea combustibilului fosil (de la 0,05% in gazele naturale pana la 8% in carbuni) precum si prin topirea minereului pentru separarea metalului (45% sulf in zacamantul de pirita). Oxizii de azot rezultati din arderea combustibililor fosili si industriali cresc cantitativ in atmosfera. Ploile acide determinate de acidul sulfuric si azotic rezultati din oxizii de sulf si azot ce se strang in atmosfera au dus la "saracirea" lacurilor in special vulcanice si la pagube aduse vegetatiei si solului.
  • Reducerea ozonului din atmosfera ca urmare a interactiunilor cu gazele degajate de avioane.
  • Multe substante toxice emise in atmosfera au viata lunga (metalele grele si pesticide) si deci in timp se acumuleaza in organisme vii sau in verigile alimentare. Procesele care integreaza plante, animale, microorganisme sunt procese de productie, consum si descompunere, procese ale ciclului material, ale fluxului de energie.

A2: Omul

           - Descrierea proceselor din biosfera si schimbarile care apar – poluarea apelor planetare, distrugerea padurilor si a tinuturilor impadurite, dezechilibrele ecologice ce rezulta din folosirea excesiva a produselor chimice, degradarea unor zone intinse de pasuni in regiunile semiaride reprezinta procese si fenomene, evenimente diferite si complexe, dar care sunt interactiunile dintre ele?

           - Omul s-a remarcat "ca special", rolul si impactul sau au ajuns treptat la nivelele fenomenelor naturale determinand disparitia unor specii de plante si animale, schimbarea vegetatiei, modificarea ciclului biologic planetar. Fiecare problema de mediu are cauze locale cu manifestare la nivel planetar.

           - Biosfera, la nivel local si planetar, are anumite capacitati autoacurative, dincolo de care orice pericol de degradare este ireparabil.

           - Interactiunile dintre om si biosfera sunt interactiuni intre trei sisteme: biosfera, tehnosfera si sociosfera. Problemele de mediu apar din degradarea acestor relatii in trei.

            - Biosfera include atmosfera, litosfera, hidrosfera si biotele (elemente ale lumii organice, plante si animale).

  • Tehnosfera este un sistem de structuri create de om; sate orase, centre industriale, structuri de comunicatii si transport, irigatii, sisteme de control al raurilor, ferme.
  • Sociosfera este un sistem creat de om adoptat in conducerea relatiilor sale cu celelalte doua sisteme. Cuprinde religia, legislatia, cultura si reprezinta suma institutiilor sociopolitice, socioeconomice si socioculturale dominante intr-o comunitate.

           Complexitatea interactiunilor miltidimensionale ale celor trei sisteme se apreciaza avand in vedere : controlul si originile lor diferite si diferentele de timp si spatiu.

           Resursele rezulta din interactiunea celor trei sisteme: actiunea societatii asupra elementelor biosferei prin folosirea mecanismului tehnosferei. Elementele biosferei raman ca formatiuni geologice, procese hidrologice, organe biologice. Pana cand omul le descopera utilitatea, dezvolta mijloace de obtinere si actioneaza pentru transformarea lor in resurse. Resursele nu sunt, ele devin. Elementele naturii care nu sunt folosite azi se pot dovedi valoroase maine. Societatea dezvoltata poate administra relatiile complexe intre cele trei sisteme pe cand societatea subdezvoltata nu.

           - In 1973 Batisse a sugerat al patrulea sistem – noosfera- organismul cunosterii si ideilor aplicate in relatia om-biosfera. Problemele de mediu rezulta din nereusitele si discrepantele interactiunii celor 3-4 sisteme, explicate prin neajunsuri din sistemul prin care o societate administreaza aceste interactiuni.


Folosirea Pamantului

  • Litosfera (componenta terestra a biosferei) se foloseste de catre om pentru a construi si pentru a lucra pamantul.

134 000 000 km2 sunt disponibili omului (101 000 000 km2 sunt necorespunzatori;

53 000 000 km2 pasuni si 48 000 000 km2 neproductivi) din care teren fertil si arabil este 18 000 000 km2 adica 13,4% din uscat (1 730 000 km2 cu precipitatii si 270 000 km2 irigati).

Foarte putin, deci foarte important de conservat. Totusi anual se pierd 50 000 – 150 000 km2 prin industrie, dezvoltarea urbana, autostrazi.

Buringh, Universitatea Wageningen, Olanda/1981 afirma ca pierderile se datoreaza :

            Utilizarii neagricole – 80 000 km2
            Eroziune – 30 000 km2
            Desertificare- 20 000 km2
            Toxificare – 20 000 km2
 


Resursele de Apa

Apa- componenta esentiala a vietii, s-a aflat la inceputul tuturor organismelor (Coran).

Volumul de apa planetar: 1400 000 000 km3 din care 97% apa oceanica (sarata). Raman

42 000 000 km3 apa dulce din care: 77,2% in calote de gheata, 22,4% in panza freatica, 0,35% in lacuri si mlastini, 0,04% in atmosfera si 0,01% in rauri.


Inegalitati in distributia populatieie si a avutiei

Fondul problemei globale a malnutritiei este distributia neuniforma a resurselor si nu volumul scazut al productiei si consumului de alimente. In epoca contemporana a aparut contradictia dintre dezvoltarea rapida a cunoasterii si a aplicatiilor ei asupra resurselor si capacitatea redusa de reajustare demografica.

Cum este mai simplu ? Mutam oamenii unde sunt resurse sau mutam resursele unde se afla oamenii. Lumea este pentru a doua varianta. Sociosfera franeaza capacitatea omului de a tine pasul cu schimbarile biosferei.

Strategia mondiala a conservarii pentru supravietuirea omului stabileste ca obiective:

  • Mentinerea proceselor ecologice esentiale si a sistemelor suport pentru viata
  • Pastrarea diversitatii genetice
  • Asigurarea utilizarii speciilor si ecosistemelor.

De asemenea, sunt necesare asistenta si ajutorul international, adica resurse din tarile donatoare sa mearga spre cele primitoare pentru a putea si acestea sa-si organizeze interactiunile complexe dintre cele 3-4 sisteme. Impartirea lumii in state nu are nicio legatura cu sistemele resurselor naturale.


B) ISO

            Marcaje-ce

Harta cu indicatorul apartenentei statelor la ISO
Legenda:
     
    Tari membre ale asociatiei
     
    Tari corespondente cu asociatia
     
    Tari observatoare
     
    Tari cu ISO 3166-1 care nu sunt membre ISO

            ISO  este o retea de institute nationale de standardizare din 160 de tari, organizatie nonguvernamentala, capabila sa actioneze ca organizatie de legatura prin care se poate ajunge la consens (intelegere intre furnizori, utilizatori, reglementatori guvernamentali, alte grupuri de interese, consumatori) asupra solutiilor care sa reuneasca cerintele activitatilor comerciale cat si nevoile societati.

             ISO ocupa o pozitie speciala intre sectoarele privat si public (membri sai fac parte din structuri guvernamantale ale tarilor lor sau provin din sectorul privat) membri ISO nu sunt insa delegatii ale guvernelor nationale ca in sistemul ONU. (Pe Glob sunt 223 de tari din care 192 membre ONU.)

            Standardul/norma este un document bazat pe rezultatele consolidate ale stiintei, tehnologiei si experientei, orientat spre atingerea gradului optim de ordine intr-un context dat, conceput prin consens si aprobat de un organism recunoscut care stabileste pentru uzul comun si repetat reguli, coordonate sau caracteristici pentru activitati sau rezultatele lor.

            Evaluarea potentialului trebuie sa se faca cantitativ, adica sa stim cum se masoara, care sunt unitatile de masura si apoi sa calculam valorile potentiale ale fiecarui standard de mediu. Asa ceva nu exista !

            Dpdv calitativ, potentialul standardelor internationale poate fi asigurat de calitatea organismelor care folosesc rezultatele consolidate ale stiintei, tehnologiei si experientei mondiale si capacitatea, si motivatia lor de a extinde si finaliza aria cercetarilor de specialitate pentru modificarile de mediu.


Explorarea factorilor determinanti de reusita

Tablelul 1

 ANUL

 Populatia globului

mil. loc.

 Populatia regiunilor dezvoltate

mil. loc.  (%)

 Populatia regiunilor in curs de dezvoltare

mil. loc.  (%)

 1980

 4 432

1 131/(25,50)

3 301/(74,50)

 1985

 4 826

 1 170/(24,24)

3 656/(75,76)

 1990

 5 242

 1 206/(23,00)

4 036/(77,00)

 1995

 5 677

 1 242/(21,88)

4 435/(78;12)

 2000

 6 119

 1 272/(20,78)

4 847/(79,22)

 2005

 6 559

 1 298/(19,79)

5 261/(80,21)

 2010

 6 988

 1 321/(18,90)

5 667/(81,10)

 2015

 7 408

 1 342/(18,11)


6 066/(81,89)

 2020

 7 813

1 360/(17,41)

 6 453/(82,59)

 2025

 8 195

 1 377/(16,80)

 6 818/(83,20)

Din T1 rezulta prima provocare/piedica care consta in faptul ca masurile de lupta impotriva modificarilor climatice, care sunt la indemana regiunilor dezvoltate, reprezinta 20% din total, pe cand majoritatea beneficiarilor, 80% din populatia mondiala, sunt din regiuni in curs de dezvoltare. Chiar daca si cei 20% beneficiaza de un mediu adecvat ei ar trebui sa suporte efortul de cercetare, dezvoltare, implementare si pentru ceilalti, care chiar daca sunt interesati nu au resurse.

            Intrebarea este, de ce nu investim resurse necesare pentru proiecte de mediu in timp ce investim resurse considerabile pentru alte proiecte care nu par a raspunde unor nevoi urgente ale omului? Tocmai pentru ca la nivel global inca nu exista consensul cu privire la prioritatea salvarii mediului (400 000 de cercetatori de prima mana erau angajati in 1978 in cercetare dezvoltare militara).


Analiza preocuparilor standardelor internationale din categoria sistemelor de management de mediu

Tabelul 2

An

Numar  standard

Continut pe scurt

1999

14 050

Vocabular

2001

14 031

Evaluarea performantei de mediu - Ghid

 

14 024

Ecoetichetarea de tip I -  Principii, proceduri

2002

14 020

Etichete si declaratii de mediu – Principii generale

2003

14 021

Etichete si declaratii de mediu – Declaratii de mediu

2004

14 046

Evaluarea biodegradabilitatii – Dezintegrarea ambalajelor, controlarea compostului, metoda CO2 eliberat

2005

14 001

Cerinte cu ghid de utilizare

 

14 004

Linii directoare referitoare la principii, sisteme si tehnici de aplicare.

 

14 015

Evaluarea de mediu a amplasamentelor si organizatiilor (EMAO)

 

14 025

Declaratii de mediu de tip III

 

14 032

Exemple de evaluari ale performantei de mediu

 

14 047

Evaluarea impactului ciclului de viata – Ex. de aplicare ISO 14 042

 

14 048

Evaluarea ciclului de viata – Format al documentatiei referitoare la date

 

14 049

Evaluarea ciclului de viata – Ex. de aplicare ISO 14 041

 

14 851

Biodegradabilitate – Arderea materialelor plastice

2006

14 064

Gaze cu efect de sera- Specificatii si ghid la nivel de organizatie pentru masurarea si raportarea emisiilor si a cantitatilor indepartate de gaze cu efect de sera ; - Specificatii si ghid la nivel de proiect ; - Specificatii si ghid pentru validarea si verificarea declaratiilor referitoare la gazele cu efect de sera ( de tip I,II,III)

2007

14 040

Evaluarea ciclului de viata – Principii si cadru de lucru

 

14 044

Evaluarea ciclului de viata – Cerinte si linii directoare – Incercari si specificatii

In preocuparile standardelor internationale din T2 se inscriu evaluarea performantelor de mediu, evaluarea ciclului de viata , evaluarea de mediu a amplasamentelor si a organizatiilor, gazele de sera (cuantificare , monitorizare, verificare declaratii), biodegradabilitatea produsa la reciclare prin metoda emisiei de CO2.


C) Concluzii personale

            Pot ajuta standardele internationale in lupta impotriva schimbarilor climatice?

DA!

            Constantin Noica in “Jurnal filozofic” spunea: Imi place inceputul Bibliei. Dumnezeu face lumina si apoi vede ca e buna. Face uscatul si apele si apoi vede ca sunt bune. Numai la om nu vede asta. Sa fi fost de la sine inteles ?

            In orice caz intai creeaza si pe urma sta sa judece.

            Noi oamenii spunem ca lumea e creata pentru ca e cea mai buna. Noi cerem ca programul sa preceada fapta. Fiinte intoarse de la viata, fiinte teoretice si absurde ce suntem !

            Spinoza spunea : Superioritatea adevarului asupra erorii e ca stie si despre sine si despre eroare.

            Constantin Noica atentioneaza : exista un ceas, unul singur, in viata unei societati, cand, sub povara unei mari incercari si tristeti, nimeni nu se mai poate bucura de ceva.

SA NU AJUNGEM SA-L AFLAM !

Totusi, problematica dezvoltari internationale este deosebit de complexa si implica ordine, in primul rand in relatiile de putere. Relatiile Nord – Sud, lumea a treia, sferele de influenta, dezvoltarea de arme perfectionate pentru represiune/aparare, liberalism si social-democratie, ansamblul de asigurari sociale finantate de stat, crizele ciclice, largirea decalajului intre tarile bogate si sarace care poate duce la confruntari, diviziunea internationala a muncii intre tarile industriale si cele furnizoare de materii prime si produse agricole, petrolul, trecerea de la societatea industriala la societatea informatizata cu implicatii in stilul de viata, educatie, pregatirea cadrelor, sistemul de invatamant, somajul, disparitia locurilor de munca prin automatizare sunt numai cateva din provocarile actuale pentru omenire, suficiente si asa, pentru a abate atentia principala de la modificarile climatice care pun problema, desi nu imediat, de a fi sau a nu fi.

            In decursul istoriei se cunosc momente si imprejurari care au impulsionat declansarea unor studii si cercetari pentru clarificarea unor aspecte ;

            *Mc Namara, dupa razboiul din Vietnam, ii cere lui Willy Brandt sa formeze un grup de personalitati care timp de 2 ani si cu un buget de 3 milioane dolari sa studieze “Aspectele principale ale anemiei economice mondiale” si sa formuleze propuneri. A rezultat « Raportul Brandt » publicat in 1980.

            *Seicul Yamani din Riad a gasit un tanar lucid si curajos pe Ali Khalifa al Sabah, pe care l-a trimis in California la studii si care reintors in Kuweit, a fost angajat in treburile statului. Impreuna au facut un Raport economic si politic global pe care l-au inaintat unui comitet al colegilor din OPEC.

Au rezultat concluzii si propuneri pentru:

- cadrul problemelor ; natura relatiilor OPEC cu celelalte tari din lumea a treia, o noua definire a termenilor de schimb

- evolutia pe termen lung a petrolului OPEC. Crizele din 1985-1990

- sistemul permanent de reasezare a pretului petrolului care sa evite salturile si socurile cu concluzia – nu trebuie fixat ca obiectiv stabilirea pretului ci acesta trebuie sa fie prevazut.

- a raspunde nevoilor imediate ale tarilor lumii a treia, a contribui la anularea datoriilor lor coplesitoare, a integra aceste tari in ciclul productiei

- interdependenta dezordonata intre polul industrial (America, Europa, Japonia) si restul lumii ; a delimita punctele tari si slabe ale acesteia. A concepe o « irigare » financiara care sa permita lansarea unui nou ciclu.

Concluzia: OPEC sub forma sa de cartel petrolier pe baza fortei sale energetice si financiare sa devina un instrument care sa determine o noua ordine economica internationala. Pretul petrolului contra transfer de tehnologie.

            Nu mai insist cu alte exemple. Ceea ce am vrut sa arat este ca in momente cruciale, oameni importanti pot  determina efectuarea unor studii, rapoarte si lucrari viitorologice care pot contribui la salvarea mediului. Dar raman pe ganduri cand constat ca de multa vreme oameni competenti au atras atentia asupra a ce risca sa se produca iar timpul ramas la dispozitie pentru actiune scade dramatic in raport cu realizarile.

Din problematica dezvoltarii internationale sa analizam numai petrolul. Situatia evolutiei numarului de automobile, camioane, tractoare, a carburantului consumat si a productiei de petrol este redata in T3


Tabelul 3

 AN

 

 Automobile si camioane

 Tractoare agricole

Carburant auto consumat

Productie petrol

1916

 2 000 000

 

_

 6 000 000 t

_

1950

100 000 000

 

_

_

_

 1960

 _

_

 300 000 000 t

 

_

 1970

 _

 18 000 000

_

 _

1975

 350 000 000

 _

 500 000 000 t

 4 000 000 000 t

 2010

 1 000 000 000

_

 _

_

 2015

1 200 000 000

 _

 _

_


















































In afara de transporturi si industrii petrolul mai include si incalzirea, electricitatea si domeniul alimentatiei. O treime din petrol nu mai este consacrata transportului oamenilor si produselor ci existentei industriei insasi (petrolul este combustibil si materie prima). Materiale plastice, fibre si cauciucuri sintetice, insecticide, ingrasaminte, vopsele, medicamente, coloranti, detergenti, adezivi, cerneluri sunt categorii de produse din industria petrolului. Numarul lor a trecut de 80 000.

            In zilele noastre, anual, din arderile rezultate in urma folosirii petrolului sunt eliberate in atmosfera miliarde de tone de CO2, gaz cu efect de sera.

            In ierarhia responsabilitatilor care revin societatii contemporane fata de progresul general al omenirii, protectia mediului tinde dar nu ocupa inca cea mai importanta pozitie.

            Se incearca modest realizarea unei compatibilitati pe baze stiintifice intre cresterea economica, utilizarea rationala a resurselor naturale si pastrarea, si ameliorarea echilibrului biologic natural.

              Mediul inconjurator, mediul de viata, sursa de hrana si de energie, izvor al celorlalte resurse de pe urma carora traim necesita :

-          Utilizarea rationala a resurselor naturale ;

-          Conservarea si imbunatatirea factorilor sai componenti.

          Echilibrul intre societate si mediu a fost stabilit de legi naturale, independente si exterioare constiintei umane. Odata cu revolutia tehnico-stiintifica omul a inceput sa se departeze de cursul dictat de natura, devenind cel mai activ factor in modificarea acestui echilibru. Ritmul de producere si amploarea modificarilor depasesc puterea de adaptare provocand dereglarea echilibrului ecologic si afecteaza grav sanatatea.

            Trei fenomene de mari proportii cu caracter global se evidentiaza:

-          Cresterea excesiva a bioxidului de carbon in atmosfera;

-          Diminuarea fondului silvic mondial

-          Eroziunea terenurilor agricole

            Combaterea poluarii atmosferice trebuie sa depaseasca limitele unor probleme de importanta locala, deoarece efectele produse de degradarea aerului sunt puse in evidenta si in afara zonelor surselor de poluare. Schimbarile din compozitia fizica si chimica a atmosferei afecteaza temperatura medie a Pamantului: Racire, daca energia solara nu mai penetreaza atmosfera (era glaciara) provocata de particule in suspensie si Incalzire daca nu se mai evacueaza energie calorica data de radiatiile infrarosii de ? mare, emise de scoarta (topirea ghetii polare, inundatii) provocata de bioxidul de carbon.

            S-ar putea interpreata ca are loc un echilibru. Mai trebuie studiata problema!

            Singura posibilitate pentru stagnarea sau micsorarea continutului de CO2 din atmosfera o constituie cresterea si refacerea fondului forestier mondial care are calitatea de a absorbi excesul de CO2 din atmosfera si de a reda oxigenul necesar vietii, odata cu realizarea purificarii aerului si mentinerea echilibrului climatic. Padurea este, de asemenea, un regulator al sistemului hidrologic si un protector al terenului agricol (T4).


Tabelul 4                         

Exemplu tari                             In trecutul indepartat               Azi

 

Grecia

 

70% padure

 

15% padure

 

Franta

 

90% padure

 

22% padure

 

Romania

 

80% padure

 

27% padure

Potentialul standardelor internationale de a lupta impotriva schimbarilior climatice poate fi marit prin abordarea de noi directii in problematica standardizarii, cum ar fi :

a)      Standardizarea volumului fondului silvic raportat la suprafata pe categorii (sat, oras, organizatie, curs de apa, sosea, teren agricol, etc)

b)      Standardizarea utilizarii rationale a resurselor naturale

c)      Standardizarea conservarii si imbunatatirii componentelor de mediu

d)     Transferarea problematicii aplicarii standardelor in responsabilitatea statelor

e)      Transformarea statutului standardelor de mediu si aducerea lor in situatia ISO 9001 pe care toate organizatiile doresc sa-l aplice (din interes economic)

f)       Transformarea consensului in obligatie pentru a nu constitui o frana in largirea sferei tematice a preocuparilor ISO sau in acceptarea unor reguli primordiale pentru mediu dar neaceptate din punct de vedere economic, politic , social. Consensul nu mai corespunde, este prea greoi, intr-o problema de a fi sau a nu fi in care timpul preseaza.

De  asemenea, vad necesara, abordarea de noi directii in cercetarea fundamentala de specialitate, cum ar fi :

-          Desalinizarea

-          Modificarea climei

-          Micsorarea evaporarii

-          Reciclarea apei.


***

            Problema distrugerii naturii de catre om este la fel de veche ca civilizatia. De criza ecologica se vorbeste de cand ritmul si distrugerea ecosistemelor au capatat caracter global si au devenit tot mai primejdioase pentru sanatate si supravietuire.

            Productia fiind subordonata ideii de profit se face cu risipa de materiale, energie si munca. Omul capteaza energia libera existenta (solara, eoliana, hidraulica, mareomotrica) si elibereaza energie potentiala continuta in materii organice fosile (carbune, petrol, gaz) sau in atomii unor elemente. Prima categorie este inepuizabila dar 95% din energia folosita provine din a doua sursa care este limitata la 30-40 de ani si a carei exploatare modifica grav echilibrul energetic natural.

            Provocarea este la nivel planetar si cere o abordare globala chiar daca nu se pune cu aceeasi intensitate si acuitate in toate regiunile pentru ca « toate sunt legate de toate » si « totul trebuie sa duca undeva » sau « natura se pricepe cel mai bine ».

            Pentru a contracara criza trebuie ca experienta omeneasca sa fie astfel organizata incat procesele ciclice ale civilizatiei sa fie puse de acord cu procesele ciclice naturale iar mutatiile tehnologice spectaculare sa fie asociate cu o crestere economica echilibrata, nepoluanta, fara efecte de ruptura in sistemul ecologic. Cercetarea stiintifica si tehnologica trebuie sa fie indemnate sa ia in considerare toate structurile ecologice de impact si succesiunea de cauze si efecte in legatura cu mediul ambiant.

            O constatare simpla dar incarcata de semnificatii pe care viata nu conteneste sa o confirme este aceea ca nu realizam cu adevarat importanta unei functii vitale a societatii decat in clipa in care ea se deregleaza si mai ales cand suntem lipsiti de ea.

            Criza energetica, de materii prime, alimentara, ecologica, monetar valutara etc, sunt fenomene care se determina si agraveaza reciproc, se intrepatrund si se amplifica in toate sferele vietii, alcatuiesc un ansamblu de stari de dezechilibru care se manifesta global cu intensitate mai mica sau mai mare in fiecare stat.

            Constiinta impasului impune trecerea de la cercetari strict specializate la abordari globale, interdisciplinare.